Aria rurală Feleag-Sighişoara

Decât slujbaş la oraş, mai bine-n satu' tău cosaş…

ApocaLipsa bunului simţ

Posted by ditzacontra pe 9 ianuarie 2009

De fiecare dată când merg în alte părţi cu trenul, mai ales în zilele de iarnă lipsite de zăpadă, mă cuprinde o aşa stare, aproape depresivă, când văd prin geamul murdar al compartimentului peisajele patriei. Ne lăudăm că avem o ţară super-frumoasă, cu peisaje rare, cu munţi frumoşi, dealuri rotunde, câmpii mănoase, oameni ospitalieri şi cumsecade şi alte minuni care ne fac ţara atrăgătoare în ochii turiştilor. N-am umblat eu foarte mult prin ţară ca să mă conving de acest lucru. Dar e suficient să colinzi oleacă împrejurimile Sighişoarei ca să-ţi dai seama că lauda asta e mai mult decât exagerată. Câţi dintre noi mai băgăm de seamă gunoaiele de la tot pasul care sluţesc peisajele alea rare? Sau, dacă le băgăm în seamă, la câţi dintre noi ne mai stârnesc repulsia? Pe câţi dintre noi ne mai deranjează, măcar din punct de vedere vizual, starea de decreptitudine în care se află satele şi oraşele noastre? Cât de cumsecade pot fi oamenii care aruncă la întâmplare gunoaiele?

Un sondaj de opinie făcut de către un mare tour-operator din Germania printre clienţii lui relevă faptul că ceea ce i-a deranjat cel mai mult pe turiştii care ne-au vizitat ţara este mizeria de la tot pasul care sufocă câmpul vizual. Asta pe lângă multe alte aspecte negative care caracterizează şi influenţează turismul românesc. Urmarea a fost că acel tour-operator şi-a scos din ofertă destinaţiile pentru România nemaifiind atractive pentru turişti întrucât cei care deja au fost aici s-au simţit înşelaţi de pliantele şi cataloagele frumos colorate despre ţara noastră în care nu apăreau munţii de gunoaie şi nici mitocănia multora dintre conaţionalii noştri.

Mergeţi cu trenul numai de la Sighişoara la Braşov. Priviţi puţin pe geam cu ochii unui om venit dintr-o altă ţară. Pun pariu că veţi încerca acelaşi sentiment de dezgust la vederea grămezilor de gunoie de prin păduricile ce mărginesc calea ferată, a caselor dărăpănate de prin unele sate, a gărilor părăsite şi năpădite de vegetaţie. Un studiu efectuat de nişte sociologi şi psihologi demonstrează că felul cum arată o localitate influenţează starea de sănătate mintală a celor care o populează… Întrebarea care-ţi vine atunci în minte e: ce fel de oameni populează aceste locuri? Dacă n-au respect faţă de natură şi faţă de ei înşişi, pot avea respect faţă de cei ce-i vizitează?

„Pericol de inundaţii (şi) datorită gunoaielor!”, „La iarbă verde cu 20 tone de gunoaie”, „Revoltător! Munţi de gunoaie plutesc pe Mureş”, „Localităţi inundate de gunoaie”, „Delta Dunării, sufocată de gunoaie”… Iată numai câteva titluri din presă despre invazia gunoaielor. Însă toate astea se pare că nu au nici un efect pentru că invazia continuă pe fondul lipsei de bun simţ şi a comodităţii multora dintre conaţionalii noştri, de la oameni de rând până la autorităţi. Doar ONG-urile mai încearcă să mişte câte ceva, să mai strângă din resturile nesimţirii generale. Dar mare lucru nu pot face nici ele lipsite fiind de sprijinul instituţiilor care ar trebui să se implice pentru rezolvarea acestei probleme, începând de la educaţie şi până la adoptarea unor măsuri punitive drastice. Pentru că se pare că, în lipsa bunului simţ, singurul lucru prin care îl mai poţi obliga pe om să-şi schimbe atitudinea este să-l arzi la buzunare.

Adrian Diţă

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: