Aria rurală Feleag-Sighişoara

Decât slujbaş la oraş, mai bine-n satu' tău cosaş…

Archive for 5 octombrie 2009

Varză a la Cluuuj…

Posted by ditzacontra pe 5 octombrie 2009

… sau „sarmale explodate”. Aşa am înţeles că se mai cheamă varza a la Cluuuj, o reţetă ce reprezintă una din mândriile Ardealului în gastronomie. Deci dacă vreţi să preparaţi varză a la Cluj şi le daţi crezare celor care zic despre această reţetă că s-ar mai chema şi „sarmale explodate”, n-aveţi decât să faceţi o oală mare de sarmale, să o împănaţi cu dinamită şi apoi s-o detonaţi. Însă dacă puneţi prea puţină dinamită s-ar putea să fiţi nevoiţi să zugrăviţi prin bucătărie. Dacă puneţi prea multă, o să fiţi nevoiţi să reconstruţi blocul din temelii… Dar cel mai grav este că ceea ce aţi încercat să gătiţi nu e deloc varză a la Cluuuj, pentru că aceasta se prepară în cu totul alt mod, deşi ingredientele sunt cam aceleaşi ca şi pentru sarmale. Deci aveţi la îndemână o varză acră de mărime mijlocie, o ceapă, trei sfert de kil de carne macră de porc, 4 linguri de untură, o ceaşcă de smântână, o juma’ de ceaşcă de smântână, sare şi piper. Acuma tre’ să înţelegeţi că, la fel ca orice reţetă, şi varza a la Cluuuj are mai multe variante, fiecare dintre acestea disputându-şi autenticitatea. De pildă o cunoştinţă care, ca şi mine, are ca hobby gătitul, spune că în reţeta originală nu se foloseşte sub nici o formă orezul, şi că utilizarea lui în această reţetă este o adevărată blasfemie faţă de un fel de mâncare ardelenesc. Şi mai spune acest bucătar că la reţeta de faţă se foloseşte o parte carne de porc foarte grasă şi o parte carne de vită foarte slabă care, înainte de a fi tocate, se ţin la marinat într-un amestec de vin cu pălincă foarte tare timp de 24 de ore. Mie îmi place cum sună… Oricum, eu o să vă arăt în cele ce urmează paşii ce trebuie urmaţi pentru prepararea unei verze a la Cluuuj şi decideţi dacă vă place cum zice această reţetă sau cum zice cunoştinţa aia a mea… Deci, întâi daţi carnea prin maşina de tocat. Apoi puneţi ceapa la călit în untură iar după ce s-a călit adăugaţi şi carnea tocată şi o ţineţi la înăbuşit turnând din când în când câte o lingură de apă (cunoştinţa mea nu e de acord cu acest procedeu: adică fără apă). Varza acră se toacă „potrivit” de mărunt şi se dă şi asta la înnăbuşit, da’ nu prea mult. Se unge o cratiţă cu o lingură de untură. Bucătarul pe care-l cunosc eu pune pe fundul craţiţei şi câteva bucăţi de costiţă afumată şi sărată. Abia apoi se pune un rând de varză, unul de carne, o lingură de smântână, şi se continuă aşa, alternând varza, carnea şi smântâna. Ultimul rând trebuie să fie de smântână. Cunoştinţei mele îi place să pună deasupra şi câteva felii de roşii, ardei şi slănină. Dacă e să ne luăm după reţeta asta, între rândul de varză şi cel de carne ar trebui adăugat şi un rând de orez fiert în prealabil în apă cu sare, dar, cum spuneam, cunoştinţa aia a mea este total în contra unui asemenea procedeu şi e de părere că aşa numa’ strici mâncarea… Oricum, cu sau fără orez, cratiţa cu varză se dă la cupor şi se lasă circa o juma’ de oră. Se scoate apoi din cuptor, se lasă cam un sfert de oră să se răcească şi apoi se răstoarnă cratiţa cu fundul în sus întru-n platou astfel încât varza a la Cluuuj să rămână pe platou întreagă iar staturile să se distingă între ele, ca la tort. Dacă arată astfel înseamnă e e numa’ bună de mâncat. Puneţi alături un pahar de pălincă înainte de masă, tăiaţi felii varza a la Cluuuj după modelul reclamei ăleia la pateul ardelenesc (4 felii mie, 2 nevastă-mea, 1 ăla micu…), puneţi-le în blide, turnaţi smântână din belşug peste felii, puneţi alături şi nişte bucăţi de mămăligă aburindă şi apoi… poftă bună!

(S)Arma(ua) mortală IV

Posted in După mine, potolu'! | Leave a Comment »