Aria rurală Feleag-Sighişoara

Decât slujbaş la oraş, mai bine-n satu' tău cosaş…

Archive for the ‘Răutăcisme’ Category

Miştouri si răutaţi gratuite

Curaj, bandiţeii mei! Curaj!

Posted by ditzacontra pe 22 Iunie 2012

Nu ştiu care imbecil spunea deunăzi pe Antena 3 (că doar unde altundeva) că gestul lui Adrian Năstase de a (încerca să) se sinucidă a fost unul plin de curaj!… Wtf? Plm! Dacă-i chiar aşa, atunci io unu’ sper ca toţi politicienii, corupţii, bandiţii, tâlharii, lichelele şi alte jivine care se dedulcesc la averea poporului, să dea, în p…la mea, dovadă de curaj şi atunci când potera le bate la uşa vilei de neam prost cu mandatul de încarcerare, să pună mâna pe pistol, puşcă, bazooka sau ce alte arme mai au prin odaie, să şi-o-ndese în gură şi să-şi împrăştie neuronii prin tot cartieru’. În felul ăsta, în al treişpelea ceas, ar da dovadă că le pasă de popor şi l-ar scuti de cheltuielile cu încarcerarea, ştiut fiind că un deţinut din-ăsta de lux papă la fel de mulţi bani de la buget ca şi un parlamentar borţos ce doarme-n plen ca porcu-n cucuruz…

Ca(ra)ntina săracului

Reclame

Posted in Răutăcisme | Etichetat: , | Leave a Comment »

Idee de afiş electoral

Posted by ditzacontra pe 28 Mai 2012

Adică de ce să fie doar o idee? Aşa ar trebui să arate totate afişele electorale… Apropo, se mai primesc candidaturi? Nu? La naiba! Iar m-am trezit prea târziu… Aşa că iată, lansez mai jos afişul meu electoral pentru alegerile din 2016. Votaţi-mă numai, şi-o să va vin eu de hac!

Referinţe: Not Wanted “Luzăr”… 🙂

Posted in Însem(i)nări artificiale, Răutăcisme | Etichetat: , , | 3 Comments »

O nouă ţeapă românească

Posted by ditzacontra pe 26 Decembrie 2011

Datorită puternicei mediatizări cred că toată lumea ştie acum că savanţii de la Institutul Mayaş de Meteorologie, Hidrologie, Cosmologie, Apocalipsologie şi Fizică a Pământului au prognozat că sfârşitul lumii va fi fix pe data de 21 decembrie 2012. Adică mai puţin de un an de-acum încolo… În acest context au şi apărut fel de fel de bancuri pe această temă care ridiculizează eforturile savanţilor mai-sus-amintiţi. Unul dintre bancurile favorite ale românilor sună oarecum în felul următor:

„Cică doi americani se întâlnesc şi se întreba unul pe celălalt:

– Măi, Bush, tu unde o să-ţi petreci sfârşitul lumii?

– Păi n-o să-l apuc pentru că atunci când s-o apropia, mă duc în România.

– Zăăău? Da’ care-i şpilu’ cu România?

– Păi ăia-s cu 100 de ani în urmă, deci o să mai dureze până ajunge sfârşitul lumii şi la ei.”

Ha-ha-ha-ha! (sau Ho-ho-ho-ho! ca să fiu în spiritul lunii cavourilor… cadourilor.) Pe lângă faptul că bancul este stupid; logica lui Bush (nici o legătură cu fostul preş e dinte american) nu stă în picioare. Se vede că, deşi probabil e un habotnic ipocrit, n-a prea pus mâna să citească Biblia pentru că altfel ar fi aflat din chiar Cartea Apocalipsei, în acelaşi context al sfârşitului lumii, că „cei din urmă vor fi cei dintâi”. Prin urmare nu-i nici o afacere să vii în România pentru a amâna inevitabilul cu 100 de ani pentru că românii vor fi chiar printre primii care o vor „încasa”. Ba chiar am putea spune că, după cum se prezintă situaţia prin ţara noastra cea frumoasă , dar locuită, sfârşitul lumii a început deja de multişor…

Sfârşitul lunii

Posted in Însem(i)nări artificiale, Răutăcisme | Etichetat: , | Leave a Comment »

Ce vor bărbaţii? Doar două lucruri…

Posted by ditzacontra pe 4 Decembrie 2011

„Imaginaţi-vă că toţi bărbaţii cu pielea sensibilă ar renunţa la bărbierit pentru a evita iritaţiile.” Este viziunea apocaliptică a conducerii unui mare concern producător de cosmetice redată prin intermediul unei reclame TV  în care pe ecran defilează nişte bărboşi. Perspectiva asta este una exagerată, aş zice eu. De ce cred asta? Simplu: NU EXISTĂ BĂRBAŢI CU PIELEA SENSIBILĂ!!! Ba chiar cei mai mulţi bărbaţi au obrazu’ gros, după cum au demonstrat de-a lungul secolelor cercetătoarele de la Institutul de Politici şi Ştiinţe Casnice Aplicate, care, deşi cunosc rezultatele testelor de la înaintaşele lor, încă se încăpăţânează să trăiască alături de bărbaţi în ceea ce se cheamă căsnicie, pentru a se convinge personal de adevărurile ancestrale. Singurii bărbaţi care ar putea avea pielea sensibilă sunt gay-ii şi metrosexualii. Dar ăştia nu se pun la socoteală, fiind cel mai adesea ţinta mişto-urilor bărbaţilor cu pielea ne-sensibilă sau, mai ales, a celor  cu obrazu’ gros.

Prin urmare, dacă un bărbat renunţă din când în când să se mai bărbierească, n-o face pentru că vrea „să evite iritaţiile”, ci pentru că n-are chef (a se citi „e o putoare ordinară”). Iar de bărbierit se bărbiereşte rareori din considerente estetice, ci mai degrabă pentru că „aşa trebuie” sau din obişnuinţă,  sau pentru că mâncărimea care ţi-o dă barba prea mare e mai evervantă decât răzuirea obrazului cu un brici ascuţit şi apoi dezinfectarea feţei cu un „aftershave” din ăla de să urlii de usturime… Pentru că mie, cel puţin, cu un „aftershave” din-ăla „strong” îmi place să mă dau, să simt cum îmi ia foc obrazu’… Asta după ce mă barberesc maxim o dată pe săptămână… uneori şi mai rar. Gelurile alea „după-ras” cu care te dai şi nu simţi nimic, numa’ te parfumezi, îs pentru gay şi metrosexuali…

Concernul care produce gelul „după-ras” căruia i se face reclama asta cu „bărbaţi cu pielea sensibilă” are drept slogan sintagma: „ce vor bărbaţii”, rezultând că produsele concernului ar fi câteva din chestiile pe care şi le doresc bărbaţii. Greşit din nou: bărbaţii vor doar două lucruri, dar de la femei: mâncare şi sex. Restul îşi iau singuri… Însă câte sacificii nu fac bărbaţii pentru a obţine cele două lucruri! Iar unul dintre aceste sacrificii este însăşi îndepărtarea părului facial prin bărbierire…

RecLama de ras

(UPDATE: Unele reclame la produsele cosmetice pentru bărbaţi mai spun ceva de genul că „90% dintre bărbaţii care au încercat produsul cutare l-ar recomanda prietenilor săi”. Ce mă intrigă pe mine este că nici unul dintre prietenii mei nu mi-a recomandat vreodată vreun produs cosmetic. Asta înseamnă fie că prietenii mei fac parte din cei 10% bărbaţi care n-ar recomanda produsul respectiv prietenilor săi; fie că nu folosesc produse cosmetice; fie că, cel mai grav, nu sunt prieteni adevăraţi… Hmmm, trebuie să abordez cu seriozitate acest aspect la următoarea beţivăneală cu prietenii mei…)

Posted in Reclame şi reclamaţii, Răutăcisme | Etichetat: , , | Leave a Comment »

De ce mi se rupe de scandalurile sexuale cu elevi

Posted by ditzacontra pe 21 Noiembrie 2011

S-au înmulţit cazurile de sex între elevi şi cadre didactice? se întreabă „îngrijorată” presa cea tabloidă a ţărişoarei noastre. De fapt „îngrijorarea” aia nu e altceva decât un freamăt de plăcere, o scurgere de bale a „ziariştilor” acelor publicaţii. În ultima vreme am fost inundaţi de ştiri cu elevi/eleve care au întreţinut relaţii sexuale, mai mult sau mai puţin „voluntare” cu profesorii lor, care, probabil, plini de zel didactic au vrut să le înveţe pe discipolele lor şi cum vine treaba cu şcoala vieţii. Cam cum procedau filozofii Greciei antice cu discipolii lor. Acuma eu aş crede că astfel de cazuri s-au înmulţit doar în mintea  bolnavă a „ziariştilor” care, în loc să se ocupe de treburi cu adevărat serioase, ne spun poveşti de trezit libidoul şi adormit vigilenţa. Sexul între elevi şi profesori, fie el „voluntar” sau pentru obţinerea de „foloase”, se petrece de când există şcoli, profesori şi elevi şi nimic nu va împiedica existenţa unor astfel de cazuri. Întotdeauna se vor găsi profesori care nu ştiu să-şi controleze libidoul, sau chiar obsedaţi sexual, şi întotdeauna se vor găsi elevi/eleve care şi-o „caută cu lumânarea”, fie prin atitudine, fie, cel mai adesea, prin vestimentaţie. Însă când se întâmplă, astfel de cazuri ar trebui rezolvate de comisiile de etică ale şcolilor (comisii care nu există), de psihologi, de autorităţi, de părinţi, iar presa ar trebui să relateze despre aceste cazuri cu decenţă dacă e chiar aşa de preocupată de soarta şi demnitatea „victimelor” mai mult sau mai puţin nevinovate, şi nu prin relatarea de detalii „picante”, cum se zice în presa tabloidă, sau chiar postarea de filmuleţe pe internet cu actele sexuale „încriminate”.

Deci, s-au înmulţit sau nu raporturile sexuale între elevi şi profesori? Dacă un „tabloist” ar trage cu urechea la ce-şi vorbesc unii altora elevii din ziua de azi, ar crede că liceul s-a transformat din „cimitir al tinereţii mele” cum lugubru se exprima Bacovia, într-un adevărat bordel. Însă în aceeaşi capcană ar putea cădea oricine dacă ar auzi discuţia imaginară de relatată mai jos, discuţie dintre două eleve semidocte care au luat foarte în serios problema încălzirii globale şi a crizei economice prin purtarea unei vestimentaţii sumare care aduce aminte foarte vag de  fuste sau bluze… Discuţia se poartă în faţa panoului cu rezultatele la simularea de bacalaureat:

„No, tu, pisi, şi cum o fost la examen?”

„Ioooi, tu, băga-mi-aş, ce m-o futut ăştia. Din toate poziţiile. Întâi mi-am luat-o la oral. Au început cu nişte întrebări indecente despre ceva cu un „picior de play” şi cu o „gură de rai”. Cre’ că era la literatură. Aia cu piciorul, mai treacă-meargă, am mai înţeles-o şi i le-am arătat pe amândouă până sus. Însă aia cu gura de rai mi s-o părut o aluzie nesimţită la faptul că acum vreo două zile profa de română m-o prins la budă fumând o ţigară după ce Gicu, administratorul şcolii care e şi pompier voluntar, mi-o arătat cum se desfăşoară un furtun printr-o simplă atingere a unei mâini pricepute – a mea – după care mi-a arătat cum se înşurubează furtunul la hidrant. Eu jucam rolul hidrantului… Dar asta-i altă poveste… Apoi la istorie m-au mai întrebat ceva de genul dacă ştiu unde şi când s-au  regulat Decebal cu Traian şi cum s-a născut poporul român. Perverşii dracului! Păi io de unde să ştiu astfel de lucruri? Io nu-s ca curvele alea care toată ziua bârfesc despre cine cu cine şi-o trage în pauze în podu’ şcolii. Io tac şi fac. Adică prefer practica decât teoria… La geografie m-o întrebat că ce-i ăla spaţiu mioritic. Aici am avut baftă. Am ştiu că-i succesiunea deal-vale-deal de când l-am lăsat pe tocilaru’ ăla de Virgil să-mi mângâie ţâţele ca să-mi facă temele în următorii doi ani şi în timp ce se scăpa în pantaloni repeta într-una că a atins în sfârşit „spaţiul mioritic”… Ce mai luzăr!… Dar orgia  o fost la mate la scris. Ne-o tras la toată clasa numere după numere până n-am mai ştiut de noi. Ne-o epuizat, nesătuii dracului! Şi până la urmă să aflu că o fost doar o simulare de orga… organizare de bacalaureat…”

Notă: Musai să bag un „disclaimer” şi să repet că dialogul este imaginar şi orice asemănare cu întâmplări sau personaje reale este absolut întâmplătoare şi neintenţionată. Nu de alta, dar la câte „panarame” parazitează viitorul de aur al ţării n-ar fi exclus ca o astfel de discuţie să fi avut loc, iar protagonista ei să ceară drepturi de autor.

O abordare diferită a subiectului citiţi în De ce ne enervează scandalurile sexuale cu elevi de pe blogul www.piticigratis.com

Posted in Însem(i)nări artificiale, Risaicăl bin, Răutăcisme | Etichetat: , , , | Leave a Comment »

HorrorScopul crizei: astăzi Zodia SăRacului

Posted by ditzacontra pe 20 Noiembrie 2011

De altfel, stimaţi fani ai astrologiei politico-economice, HorrorScopul crizei are doar două zodii: Zodia BalAurului şi Zodia SăRacului. Fireşte că cei mai mulţi dintre noi, cam nouă zecimi din populaţia planetei, este născută în Zodia SăRacului, astfel că chiar şi cei mai norocoşi dintre aceşti nativi, aşa numita „clasă de mijloc”, sunt foarte vulnerabili în faţa crizelor economice, riscând în orice moment să retrogradeze în pătura densă a celor mai năpăstuiţi nativi ai zodiei. Acest risc este în schimb limitat sau aproape inexistent la nativii din Zodia BalAurului, principalii responsabili, de altfel, pentru declanşarea crizei economice, fenomen care de fapt le este prielnic pentru sporirea averilor şi influenţei politice în lume în defavoarea nativilor ddin Zodia SăRacului.

După cum toată lumea a simţit pe propria piele, de o vreme încoace am intrat din nou în Zodia SăRacului, astfel că ne vom concentra asupra influenţei şi efectelor acesteia asupra nativilor săi. Principala caracteristică a acestei zodii este Mercurul retrograd, fenomen astrologic care produce dezechilibre majore ale zonelor patronate e planeta ce poartă numele zeului roman al comerţului, călătoriilor, comunicării, dar şi al furtişagului, fraudei şi înşelăciunii. Concret, după cum deja se observă, aceste dezechilibre produc o scădere dramatică câştigurilor rezultate în urma tranzacţiilor comerciale declanşând un efect de domino ce se propagă în toate sferele economiei mondiale, lucru ce adânceşte pe zi ce trece prăpastia între nativii Zodiei BalAurului şi cei ai Zodiei SăRacului. Totodată, pe măsură ce efectele reducerii tranzacţiilor comerciale îşi fac simţită prezenţa, va creşte numărul fraudelor în dauna nativilor Zodiei SărAcului săvârşite în special de nativii Zodiei BalAurului.  O altă planetă retrogradă în Zodia SăRacului este Marte, fapt care sporeşte riscul de conflicte armate între popoare, dar şi dar şi cel de conflicte cu caracter etnic şi/sau social. Jupiterul retrograd face ca incidenţa cataclismelor naturale să sporească în timpul acestei zodii aruncând nativii acesteia, deja napăstuiţi, într-o situaţie disperată din care astrele cu greu îi va mai putea scoate.

Acum că am văzut care sunt principalele evenimente care caracterizează Zodia SăRacului, să aruncăm un ochi critic şi asupra nativului acestei zodii. Trebuie să facem precizarea că este o caracterizare generală a nativului şi că virtuţiile sau defectele acestuia pot fi accentuate sau atenuate de diverşi factori externi care n-au legătură cu astrologia, ci mai degabă cu nivelul de educaţie, mediul în care a crescut şi, de ce nu, naţionalitatea nativului.

Cei mai mulţi nativi ai Zodiei SărAcului sunt naivi (însă unii sunt proşti de-a binelea), creduli în faţa minciunilor şi sceptici încăpăţânaţi când li se arată negru pe alb adevărul, superstiţioşi şi\sau evlavioşi bigoţi şi ipocriţi. Cei mai mulţi sunt oameni foarte muncitori însă astrele potrivnice şi nativii Zodiei BalAurului îi împiedică să se bucure pe de-a-ntregul de roadele muncii lor. Sunt însă în rândul nativilor zodiei SăRacului şi numeroşi paraziţi care, la fel ca nativii celeilalte zodii, profită fără ruşine de munca celorlalţi. Altfel, datorită vieţii grele pe care o duce, nativul Zodiei SăRacului este un om creativ şi descurcăreţ, şi munca şi sacrificiul acestuia de-a lungul istoriei a fost forţa motrice a progresului. Pe de altă parte defectele lui arătate mai sus, coroborate cu ignoranţa lui generalizată, alienarea, lipsa de compasiune, iresponsabilitatea faţă de mediu, autosuficienţa şi hedonismul induse de actuala societate de consum, pot avea ca rezultat distrugerea ireversibilă a planetei nu doar din punct de vedere socio-economic, ci şi fizic.

ZodiAcul cu venin

Notă: Am vrut să fac un text amuzant în care să fac mişto de chestiile alea cu astrologia, horoscopul şi alte alea, şi mi-o ieşit o chestie serioasă (mai puţin partea cu astrele, zodiile etc., la care chiar nu mă pricep)…

Posted in Însem(i)nări artificiale, Răutăcisme | Etichetat: | Leave a Comment »

O știre banală ce conține un paradox…

Posted by ditzacontra pe 20 Iunie 2011

Știrea cea banală este aceea că, potrivit revistei Global Finance România este întrecută de câteva țări africane în topul celor mai bogate țări (sună cam aiurea numele acestui top) după produsul intern brut pe cap de locuitor. Pe lângă Gabon, cu 10 locuri în fața României (locul 68) se află nimeni alta decât Botswana (locul 58). Pentru cine nu le are cu geografia, precizez că Botswana e o țară destul de mărișoară de prin sudul Africii cu capitala în Gaborone. Pentru cine nu le are cu economia, precizez că moneda care circulă în Botswana este Pula. Dar sunt aproape convins că toată lumea știe acest lucru, că la a face mișto de alții ne pricepem de minune… Faptul că Botswana este deasupra României în topul ăla făcut de americani (probabil numai ca să râdă de noi) ne demonstrează faptul că Pula lor e mai tare și mare ca Leul nostru. (Nu degeaba se zice că negrii o au mare…). Sper că nu e nimeni deranjat de faptul că folosesc numele monedei din Botswana fără bip-uri sau puncte-puncte. La urma-urmei de ce să ne tot ascundem după degetul mijlociu dacă  acea monedă poartă numele unui celebru oraș din Croația? Revenind la știrea din Global Finance: îmi dau și eu seama că acel produs intern brut pe cap de locuitor reprezintă media fiecărei țări și că sunt locuitori care au pe cap muuult mai puțin „produs” decât media, așa cum sunt locuitori care au extrem de mult „produs”, așa de mult de nu știu ce să facă cu el. Însă, extrapulând… pardon, extrapolând puțin, cred că nu greșesc dacă afirm că cel mai sărac român este mai sărac decât cel mai sărac botswanez. Reciproca însă, nu cred că e valabilă. Adică cel mai bogat român probabil că e mai bogat decât cel mai bogat botswănean. Și probabil că la asta se reduce cauza pentru care Botswana e cu 10 locuri mai sus decât România. Și eventual competența guvernului Botswanei de a face față crizei economice. Da’ acum, să fim serioși: chiar au cu ce! Păi, scuzați-mă, dar cu o Pula erectă, puternică și stabilă orice guvern ar putea regula… regulariza o criză, oricât de adâncă şi nesătulă ar fi ea…

Bun, dar acuma întrebarea firească este: unde-i paradoxul în toată povestea asta? Păi simplu: România este o țară în sud-estul Europei iar moneda sa se numește – impropriu, dacă mă întrebați pe mine – Leu. Botswana este o țară în sud-estul Africii iar moneda sa se numește Pula. Păi n-ar trebui să fie oleacă invers? Adică moneda Botswanei să se cheme Leu, pentru că ei chiar au lei prin savanele lor (dacă nu mă înșel), și moneda României să se cheme Pula pentru că noi chiar avem… o p..lă (aici am folosit puncte-puncte pentru că nu mă refeream la monedă)…

Și la final, pentru a muri puţin de grija caprei vecinului, să urmărim câteva secvențe sugestive din capitala Republicii Botswana, Gaborone. Poate găsiți voi ceva similitudini cu Bucureștiul. Luați d-aci!

RăutăCizma de cauciuc

Posted in Însem(i)nări artificiale, Răutăcisme | Etichetat: , , , , | Leave a Comment »

Osama căsăpit de Obama…

Posted by ditzacontra pe 6 Mai 2011

M-am prins acuma în sfârşit cum de Osama bin Laden a fost trădat de un coleg de-al lui interogat în închisorile CIA ilegale din România. Păi simplu: n-o trebuit „investigatorii” să-i dea ăluia la gioale prea mult, să-l tortureze fizic, să-l electrocuteze, să-l tragă pe roată, să-i pună lampa-n ochi, sau să-l pună să înghită carne de porc. Nu. L-au suit frumuşel în maşină şi l-au plimbat prin România şi i-au zis: „Uite ce-i, măi, teroristu’ lu’ peşte! Vezi ţara asta? Îţi place? Nu-ţi place că-i nasol de trăit p-aci. Păi, măi, boule, dacă nu începi să ciripeşti o să avem noi grijă ca în ţara asta să-ţi petreci restul zilelor iar acestea să fie cât mai multe şi mai lungi. Şi să nu crezi că poţi să te arunci în aer cum faceţi voi de obicei, că pe-aici nu ţine faza, că-ţi fură ţiganii firele de cupru de la detonatoare şi bilele şi cuiele din bombă ca să le ducă la fier vechi. Iar când vei crede că începi să o duci mai bine o să-ţi taie guvernul 25% din pensia aia mică de terorist şi o să crăpi de foame. Ce zici? Te ţin brăcinarii să te rişti la un trai lipsit de glorie într-o ţară penibilă?” Aşa că săracu’ terorist când o auzit ce-l aşteaptă, le-o dat dracului de principii, s-o lepădat de Osama şi le-o spus americanilor tot ce-au vrut s-audă. Consecinţa s-a văzut la televizor…

Osama de cuvinte

Posted in Răutăcisme | Etichetat: | Leave a Comment »

Glume nesărate…

Posted by ditzacontra pe 18 Martie 2011

Ca orice om cu oleacă de simţ al umorului am obiceiul ca, în timpul diverselor discuţii, fie cu prietenii, fie cu necunoscuţi, mai ales la un pahar de vorbă, să fac fel de fel de glume, cu sau fără legătură cu subiectul discuţiei. De cele mai multe ori, glumele sunt „gustate”, cum se zice, şi însufleţesc discuţia. Însă se întâmplă, tot mai des în ultima vreme, să mă mai ia gura pe dinainte şi să scot câte o perlă de un cinism care mă îngrozeşte şi pe mine după ce-mi dau seama ce am zis. Cel mai recent exemplu: stăteam de vorbă deunăzi cu un prieten care şade în Olanda de ceva vreme şi îmi spunea ce şansă a ratat să-şi cumpere la preţ de „dumping” o rablă de barcă de agrement cu care, după ce o repara, putea să se plimba cu ea pe canalele de care e plină Olanda sau chiar să iasă pe mare de-a lungul coastei. Eu i-am zis ceva de genul „lasă, bă, că mai găseşti ocazii de-astea că, uite, de pildă acuma în Japonia găseşti o barcă pe orice stradă… la propriu”. Deşi amicul a zâmbit, am sesizat că „gluma” n-a fost „gustată” şi m-am simţit prost, nu pentru că n-am reuşit să-l fac să râdă, ci pentru că remarca era destul de nelalocul ei în actualul context din Japonia, chiar dacă suntem la ‘j de mii de kilometri de suferinţa lor. Ca să vezi cum poţi face haz de necaz… De necazul altora mai ales… În acelaşi timp mi-a venit în minte un banc mult mai cinic pe care l-am auzit în perioada Crăciunului şi care nu mi-a căzut bine şi care sună cam aşa: Cică trece Moş Crăciun prin Somalia şi vede nişte copii pe stradă şi îi întreabă: „Mă, copii, voi aţi mâncat ceva azi?” „Nu”, îi răspund copiii. „Atunci nu primiţi ciocolată!” zice Moş Crăciun. Cinic, nu?…

RăutăCizma de cauciuc

Posted in Răutăcisme | Etichetat: , , | 1 Comment »

Vorbe de (dat) duh(ul) III

Posted by ditzacontra pe 30 Noiembrie 2010

După publicarea pe Wikileaks a tonelor de mesaje ale diplomaţilor americani, nu cred că greşesc dacă spucă că:

„Diplomaţia nu e altceva decât ipocrizie şi impostură ridicate la rang de virtute.”

Acuma nu ştiu dacă am mai auzit treaba asta undeva, sau am inventat-o eu. Dar parca sună prea bine ca s-o fi inventat eu…

Adrian Diţă

Posted in Răutăcisme | Leave a Comment »