Aria rurală Feleag-Sighişoara

Decât slujbaş la oraş, mai bine-n satu' tău cosaş…

Posts Tagged ‘alegeri’

Idee de afiş electoral

Posted by ditzacontra pe 28 Mai 2012

Adică de ce să fie doar o idee? Aşa ar trebui să arate totate afişele electorale… Apropo, se mai primesc candidaturi? Nu? La naiba! Iar m-am trezit prea târziu… Aşa că iată, lansez mai jos afişul meu electoral pentru alegerile din 2016. Votaţi-mă numai, şi-o să va vin eu de hac!

Referinţe: Not Wanted “Luzăr”… 🙂

Anunțuri

Posted in Însem(i)nări artificiale, Răutăcisme | Etichetat: , , | 3 Comments »

Varză cu ciolan afumat*

Posted by ditzacontra pe 6 Septembrie 2010

(*Reţetă publicată în JSR cu o săptămână înainte de alegerile locale din 2008)

Suntem în ultima săptămână a campaniei electorale şi musai să dăm satisfacţie şi candidaţilor, adică să le dedic şi lor o reţetă culinară pentru că tre’ să mănâncă şi gura lor ceva, nu? Că doar ce flămânzi îs, săracii!… Şi, nu-i aşa, toată lumea ştie că mâncarea preferată a politicienilor este ciolanul. Adică, deşi toţi sunt varză, aleargă ca disperaţii după ciolan. Şi ce se întâmplă când reuşesc să-l prindă? Rezultă cam ceea ce se vede pe la televizor sau în starea generală a ţărişoarei noastre: varză cu ciolan afumat. Felul acesta de mâncare se găseşte şi la Parlament… nu numai la bufetul Parlamentului unde costă 3 lei porţia (spre deosebire de o cantină din Sighişoara unde salariaţii sunt aşa de bogaţi că-şi permit să dea 7 lei), ci şi chiar în plenul instituţiei unde nu face nici doi bani, ba îţi provoacă şi indigestie. Dar cum se prepară varza cu ciolan afumat? Cea din Parlament se prepară cu voturi de la amărăşteni reţeta fiind foarte simplă, dar foarte costisitoare pentru alegători. Aşa că recomand reţeta mai complicată, dar mai accesibilă şi, mai ales, comestibilă. Deci, faceţi rost de o varză acră (găsiţi destule prin instituţiile statului sau prin unele magazine, cu acrituri pe post de funcţionari sau de vânzătoare), un ciolan afumat (aici o să aveţi dificultăţi pentru că politicienii n-o să renunţe foarte uşor la el), o creangă de cimbru, o legătură  de mărar, nişte piper boabe, 3 roşii sau, dacă vi se par prea scumpe, un pahar cu suc de roşii, ulei (deja e faliment curat la cât a ajuns să coste uleiul), mălai pentru mămăliguţă, un ardei verde, sare şi piper. Puneţi ciolanul la fiert şi cât timp fierbe tăiaţi fideluţă varza acră. Când ciolanul e aproape fiert îl scoateţi şi-l tăiaţi bucăţi potrivite (având grijă, desigur, să îndepărtaţi osul care se aruncă câinelui de pază al democraţiei să aibă şi el o ocupaţie). Carnea se amestecă cu varza şi câteva boabe de piper, se adaugă câteva linguri de ulei, se acoperă cu apă şi se pune totul la fiert. În timp ce amestecătura fierbe, mai puneţi crenguţa de cimbru şi presăraţi mărar deasupra, apoi lăsaţi la fiert până se înmoaie varza. Pentru a nu scădea prea tare, se adaugă mereu câte puţină apă şi, spre final, se adaugă roşiile tăiate felii sau sucul de roşii. Se lasă să mai fiarbă încă vreun sfert de oră şi se serveşte fierbinte, cu mămăliguţă caldă şi ardei verde. Eventual puteţi chema la masă şi un candidat ca să vadă şi el care e gustul autentic al verzei cu ciolan afumat. Însă am îndoieli că o să guste pentru că încă n-am văzut o varză cu ciolan care să mănânce o altă varză cu ciolan. Prin urmare vă urez poftă bună şi vedeţi pe 1 iunie ce faceţi cu verzele cu ciolan din politica românească!

CioLanul de secară

Posted in După mine, potolu'! | Etichetat: , , , , , | Leave a Comment »