Aria rurală Feleag-Sighişoara

Decât slujbaş la oraş, mai bine-n satu' tău cosaş…

Posts Tagged ‘turism’

Sighişoara – o perspectivă diferită II

Posted by ditzacontra pe 5 Iunie 2011

Când îmi petrec timpul liber trebăluind pe la moşia de la ţară singurul post de radio pe care-l prind clar este Radio România Actualităţi. Iar la postul ăsta naţional, de ceva vreme sunt difuzate în cascadă reclame plătite de Ministerul (fu)Turismului şi Dezvoltării Regionale (adică de către noi toţi) prin care t(u)ristul român este invitat să redescopere frumuseţile patriei. Păi sigur că trebuie redescoperite pentru că-s acoperite de gunoaie… Scuze, doamna ministru, că am fost aşa răutăcios. Nu-s chiar aşa de multe gunoaie cum zice presa cea iresponsabilă şi ecologiştii ăia paranoici. Sunt mult mai multe!… No, iar am fost răutăcios… Dar să revin. Una dintre reclame sună cam aşa (citez din memorie): „Alege de fiecare dată altă destinaţie! Evadează într-un city-break şi descoperă oraşe unice! Sighişoara este doar unul dintre ele.” După care se mai zice că este o campanie a Ministerului Turismului şi Dezvoltării Regionale şi că „investim în viitorul tău” bla-bla-bla. Cum reclamele astea sunt difuzate în cascadă, şi câte 10 în acelaşi „calup”, cum se zice, totul seamănă în cel mai rău caz cu o spălare de creier, iar în cel mai bun caz reuşesc doar să te enerveze.

Dar hai să vedem un pic care-i treaba cu city-break-ul ăsta sighişorean. Acuma cam toată lumea (turiştii) cunosc pe propria piele ce oferă oraşul din punct de vedere vizual (Cetate, cerşetori, trafic, şmecheri, oraş „nou” şi alte acareturi), cu ce se poate lăuda din punct de vedere al serviciilor turistice (hoteluri, restaurente, cluburi etc) şi ce dotări (nu) are pentru petrecerea plăcută a timpului liber (ştrand, piscină, pârtie de schi, patinoare, ringhişpiluri, parc de distracţie etc.). Aşa că poate turistul vrea să evadeze din city-break-ul ăsta boring şi să iasă prin împrejurimi să vădă oraşul de la distanţă că poate aşa arată un pic mai bine, şi să se bucure de natură. Prin urmare, iată mai jos cam ce îi poate bucura privirea amatorului de hiking (plimbare/activităţi plăcute în natură – mai pe româneşte) una din împrejurimile oraşului nostru cel frumos, dar locuit… (Pozele alea promise din 30 aprilie, în sfârşit).

Adrian Diţă

Anunțuri

Posted in M-o făcut mă-sa fotograf, Reclame şi reclamaţii | Etichetat: , , | Leave a Comment »

„Railway Safari” în România cu Orient Express

Posted by ditzacontra pe 14 Septembrie 2010

Iată mai jos o ştire neinteresantă de acum vreo 3 săptămâni ce n-a mai avut loc în Jurnalul Sighişoara Reporter:

Celebrul tren Orient Express a trecut luni  şi prin Sighişoara.

Regele trenurilor, Orient Expres, a intrat duminică (29 august 2010 – n.m.) în România, prin vama Curtici. Trenul este format din 15 vagoane de epocă, şi reface anual traseul dintre Paris şi Istanbul. Anul acesta în România popasul pentru turişti s-a făcut in Sinaia la castelul Peleş, de unde trenul a plecat înspre Istanbul. Celebrul tren, care a legat pentru prima dată Parisul de Istanbul în 1883, este cunoscut în întreaga lume pentru luxul pe care îl oferă.

Orient Express este numele unei linii feroviare de distanţă lungă, pentru pasageri, care a fost iniţial operată de Compagnie Internationale des Wagons-Lits (Compania Internaţională de Vagoane de Dormit). Deşi originalul Orient Express a fost o simplă linie feroviară internaţională, numele acestuia a devenit, în timp, sinonim cu călătoria de lux. Orient Express circulă pe ruta Paris – Istanbul.

Cei 95 de pasageri provin chiar şi din America sau Australia printre pasageri  regăsindu-se  oameni din toate categoriile sociale, de la nobili la actori, prinţi sau oameni care au economisit ani la rând pentru o asemenea călătorie. Ei beneficiază de cele mai luxoase condiţii dar şi de cele mai fine meniuri ale bucătăriei franceze. Pentru o călătorie de la Paris la Istanbul cu Orient Express-ul unii călători îşi cumpără bilete chiar şi cu un an şi jumătate înainte, costurile pentru o excursie ajungând şi la 10.000 de euro de persoană în funcţie şi de consumaţiile de la restaurantul trenului, care sunt piperate.

Trenul Orient Express opreşte în România de peste un deceniu, în medie, o dată pe an.

Anca Maria Radu

Bun, şi care-i şpilu’? Ca unul care face destul de des drumul cu trenul între Sighişoara şi Mureni (şi retur) mi se pare ca mult 10.000 de euro pentru o călătorie, fie ea şi cu un tren luxuos, care trece şi prin România. Ca să văd, ce? Aşa că am facut câteva poze din trenul mizerabil cu care circul şi iată cam ce văd de fiecare dată când fac acest traseu şi, deci, ce văd şi călătorii din Orient Express.

Această prezentare necesită JavaScript.

(Fotografiile sunt proaste din punct de vedere tehnic din 3 motive: unul – nu ştiu să fac poze, doi – fereastra trenului era cam murdară, deşi era cea mai curată pe care am găsit-o în vagon, şi trei – trenul se zgâlţăia prea tare încercând să se ia la întrecere cu Daciile din anii ’70 ce circulau cu 50 de km. la oră pe şoseaua din vecinătatea căii ferate.)

Acuma trebuie să-i înţeleg şi eu pe călătorii Orient Express-ului: sunt oameni bogaţi şi, probabil excentrici, care vor şi ei să vadă cum trăiesc oamenii săraci şi proşti (proşti pentru că sunt săraci cu duhul şi săraci pentru că sunt proşti, da’ mulţi), din „Carphatian Garden”, vorba lui Elena Udrea, în care mulţi au sărit gardul deşi Porţile de Fier erau deschise… Dar chiar şi aşa ar trebui ca bogătanii ăia să aibă un ghid care să le explice ce văd pe geamul lacrimă al trenului lor de fiţe. De pildă faptul că gările arată în halul în care arată este din cauză că pe aceste meleaguri se circula cu trenul încă din cele mai vechi timpuri, de pe vremea popoarelor migratoare care mai există şi azi, iar gările au devenit monumente isterice… istorice, de-aia nu a mai intervenit nimeni să le renoveze şi să le restaureze. Ar fi utilă şi vizitarea de către călători a unei astfel de gări (sala de aşteptare a gării din Mureni, de pildă) care aduce foarte mult cu o peşteră preistorică cu miros de pişat şi cu pereţii plini de inscripţii rupestre aparţinând unei civilizaţii foarte evoluate, care (din păcate) încă n-a dispărut şi care tocmai a descoperit scrisul (nu însă şi cititul) şi pe care-l exersează în zugrăveala veche de 5 decenii a sălii, dând glas celor mai profunde sentimente de dragoste („Irina vreau să te fut în cur”) sau exhibând refulări sexuale („Ana mai iei muie de la tot satul” – fără semne de punctuaţie). De asemenea, ar mai trebui să li se explice călătorilor din Orient Express că vegetaţia abundentă de pe peroanele gărilor sau chiar dintre şinele de cale ferată se datorează amplului program guvernamental de re-înverzire a zonelor care în anii negrei dictaturi comuniste au fost smulse de la Mama Natură pentru a face loc activităţilor antropice distructive.

Deci, să nu fie neliniştiţi dacă, aşa cum se vede în clipul de mai sus (ieşirea Orient Express-ului din România pe la Giurgiu) sau în slide-show-ul de şi mai sus, câteodată şinele de cale ferată par a fi înghiţite de vegetaţie iar trenul parcă alunecă pe iarbă, ci din contră, să profite de această micro-junglă ce mărgineşte drumul de fier şi să iasă pe geamul Orient Express-ului cu un lasou la un mic „Railway Safari”, poate au noroc şi prind o vacă ce paşte placidă printre şine sau, de ce nu, chiar un localnic mai brunet pe care să-l ia la ei în tren să le cânte manele din telefonul mobil cu ecran color şi empetrei. Totodată faptul că prin România Orient Express-ul circulă cu viteză mai mică decât cea a unei moluşte nu e din cauză că ani de zile banii pentru investiţii în infrastructura feroviară s-au furat şi nu s-a mai făcut nimic, ci pentru ca călătorii de lux să poată admira liniştiţi mirificele peisaje mioritice cu munţi de gunoaie, pajişti cu culturi intensive de buruieni şi iazuri cu pet-uri în loc de peşti. Ei da, aşa merită să dai 10.000 de euro şi să treci şi prin România.

În altă ordine de idei, cred că CFR-ul Călători şi-ar dori în actualele condiţii să aibă la fel de mulţi călători (plătitori) ca în filmuleţul de mai jos 😉 :

Adrian Diţă

(UPDATE: Se zice în articolul de mai sus: „Anul acesta în România popasul pentru turişti s-a făcut în Sinaia la castelul Peleş, de unde trenul a plecat înspre Istanbul.” Eu, din această formulare înţeleg că Orient Express-ul i-a basculat pe călători direct în castel. Spre ruşinea mea încă n-am vizitat castelul Peleş din Sinaia deşi am trecut de multe ori pe-acolo, aşa că n-am de unde să ştiu dacă castelul e dotat şi cu o gară sau măcar un peron la care să tragă trenurile înţesate de turişti cu sânge albastru care vor să vadă unde locuiau regii României când erau în concediu.)

Posted in Însem(i)nări artificiale, M-o făcut mă-sa fotograf, Răutăcisme | Etichetat: , , , , , , | 2 Comments »