Pulpe de pui în sos de bere

Weekend-ul trecut l-am petrecut la un prieten în Braşov. Acolo, la un pub meseriaş am avut ocazia să servesc un cocteil de bere căruia îi spune „o blondă + o brună”… Adică visul oricărui bărbat să le… consume pe amândouă în acelaşi timp. Pare o chestie destul de complicată pentru un bărbat mai timid, cum sunt eu, să obţină o aşa combinaţie ispititoare între savoarea şi feminitatea inefabilă a blondei şi frumuseţea inteligentă şi carisma puţin aspră a brunei. Însă cei de la pub-ul acela din Braşov fac ca totul să fie foarte simplu şi ţi le-aduc pe amândouă într-un pahar. Mai întâi o săruţi tandru pe cea brună pentru că ea e deasupra. Apoi imediat se amestecă în acest menage-a-trois şi blonda care e dedesubt, geloasă pe bruna care obţine întotdeauna primul sărut… Dar până la urmă cele două se împacă şi împreună îţi oferă clipe de neuitat în compania lor, astfel încât să te întorci la ele iar şi iar…

Aoleo! Ce fac eu aici? Parcă era vorba să recomand o reţetă culinară… Asta o să şi fac în cele ce urmează iar introducerea pe care am făcut-o are legătură cu ceea ce vom găti săptămâna asta. Pentru că mie îmi place să mă complic, am găsit o metodă mai complicată de a consuma o blondă şi o brună în acelaşi timp, dar oarecum separat. Ca de-obicei, bruna va avea rolul principal în această poveste. (Blonda nu trebuie să se supere pe mine. Eu o iubesc şi pe ea.)

Pulpele de pui în sos de bere este probabil cel mai simplu de gătit fel de mâncare „complicat”, dacă pot să mă exprim aşa, pe care-l poate găti orice troglodit de burlac înrăit, dependent de bere (cum sunt eu). Duminică pe la 11 dimineaţa vă treziţi încercând să vă daţi seama unde vă aflaţi. După ce constataţi cu uşurare că sunteţi acasă, în pat, mai rămâne să stabiliţi cum dracu’ aţi reuşit să ajungeţi acasă, câte beri aţi băut azi-noapte, dacă nu v-aţi pierdut actele şi telefonul şi dacă mai aveţi bani ca să vă luaţi mâncare pentru prânz. Astea fiind zise, săriţi în bocanci (că oricum aţi dormit îmbrăcat) şi daţi o fugă până la magazinul de la parterul blocului de unde luaţi pe datorie vreo două pulpe de pui, condimente de care găsiţi, o litră de apă minerală (pe care o beţi pe drum la întoarcere), un pachet de ţigări şi două cutii de bere: una blondă şi una brună (nu contează marca dar eu prefer Silva pentru brună şi Ursus pentru blondă)… Ştiu că nu prea vă mai arde de bere după experienţa de azi-noapte, dar vă trebuie la gătit. Reveniţi acasă, luaţi o tigaie în care puneţi ulei sau unt (ce găsiţi la îndemână) şi o puneţi la foc pe aragaz să se încingă niţel. În acest timp frecaţi pulpele de pui cu condimente… Ce-i cu ele? Sunt încă congelate? N-are nimic… Deci le condimentaţi cu prafuri de-alea pentru barbecue de pui şi le puneţi în tigaie la foc mic. Le lăsaţi aşa vreo juma’ de oră să se dezgheţe şi să se rumenească frumos întorcându-le pe o parte şi pe alta. Când pulpele sunt rumene turnaţi peste ele cutia de bere brună… Nu chiar toată. O gură puteţi să o beţi că n-are nimic… Lăsaţi pulpele să fiarbă în bere întorcându-le pe o parte şi pe alta şi înţepându-le cu furculiţa să se pătrundă bine, până când berea scade aproape de tot. În acest timp curăţaţi nişte cartofi pe care îi prăjiţi sau îi faceţi natur, cum vă e mai la îndemână. Cum vă daţi seama că sunt gata pulpele? Când berea a scăzut de tot iar pe pulpe s-a depus o pojghiţă brună. Ăla e malţul din bere care-i dă cărnii de pasăre un gust nemaipomenit de bun iar carnea vi se va topi în gură în timp ce o serviţi cu cartofi prăjiţi şi cu o bere blondă băută direct din cutie. După aceea, fiind duminică, luaţi perna în braţe, telecomanda în mână şi puteţi moţăi la televizor toată după-masa… Duminică plăcută!

Bere la (pro)ţap