Aţi auzit desigur de expresia „muşchi pe creier”. Eu însă niciodată n-am reuşit să descifrez dacă a avea muşchi pe creier e un lucru bun sau rău. De pildă câteodată consideram că dacă se spunea despre cineva că are muşchi pe creier era o formă mai cuviincioasă de a spune despre acel cineva că are coa… ăăă… boaşe. Adică un tip şi deştept şi neînfricat. Însă de multe ori am auzit despre unii că se spune că au muşchi pe creier într-un context mai degrabă negativ, iar aici sensul cuvântului „muşchi” era cel de „plantă criptogamă” fără rădăcină ce creşte în locuri umede, umbroase şi neumblate… Adică individul cu muşchi pe creier nu-şi prea foloseşte organul din cutia craniană, un loc umbros şi umed pe unde neuronii ar trebui să joace tontoroiul, astfel că acesta este năpădit de muşchi. De-o fi una, de-o fi alta, ce e scris în cartea de bucate e valabil şi pentru noi şi bucuroşi le-om mânca pe toate, fie criză ori nevoi. Ideea e că e mai bine să ai muşchi cu creier decât muşchi pe creier. Vom vedea în cele ce urmează cum putem să ne umplem muşchii cu o juma’ de kil de creier. Cei 1,2 kile de muşchi de vită, desigur. Pe lângă proprii muşchi şi creier mai aveţi nevoie şi de un dram de îndemânare, dar şi de 4 ouă, 200 grame de untură, 50 grame de făină, un sfert de kil de smântână, 400 grame de macaroane, 50 de grame de zarzavat asortat (sau uscat şi concentrat), 2 cepe, 2 grame de piper, 30 grame de verdeaţă, 50 grame de zeamă de lămâie şi 20 grame de sare. Pentru început vom curăţa muşchiul de vacă de pieliţe apoi vom scoate miezul. Carnea scoasă din muşchi o vom trece prin maşina de tocat şi apoi o vom căli cu ceapă tăiată mărunt. Creierul îl vom curăţa, de asemenea, de pieliţe… Observaţi că ceea ce au în comun muşchiul şi creierul e că şi unul şi altul sunt protejate de pieliţe care-s tare greu de curăţat… Apoi creierul îl vom pune la fiert într-o cratiţă cu apă şi sare. După ce se răceşte îl vom tăia mărunt şi-l vom prăji laolaltă cu carnea tocată. Peste acestea vom adăuga ouăle şi verdeaţa tocată mărunt amestecând bine. Cu compoziţia astfel obţinută vom umple muşchiul pe care apoi îl rulăm şi-l aşezăm într-o tavă fierbinte unsă cu untură pe care o vom da la cuptor. Din când în când vom mai deschide cuptorul şi vom mai stropi muşchiul cu untura topită în care fierbe până când acesta se rumeneşte pe ambele părţi. Apoi vom adăuga zarzavatul (morcov, pătunjel etc.) tăiat felii, şi oleacă de supă de oase, şi-l vom mai lăsa la cuptor încă vreo juma’ de oră. În vremea asta vom prepara sosul în felul următor: într-o cratiţă cu untură încinsă vom căli făina pe care o vom stinge cu zeamă de oase şi o vom lăsa la fiert circa 10 minute. Apoi vom adăuga smântână, vom potrivi de sare, vom adăuga zeamă de lămâie după gust şi vom mai lăsă la fiert încă vreo 5 minute. După aia vom strecura sosul într-un vas curat pe care-l vom ţine la cald până la servirea mesei. Când muşchiul umplut cu creier este gata îl vom tăia în felii, vreo 2 sau 3 la fiecare porţie, îl vom stropi cu sosul preparat mai sus şi-l vom servi alături de cartofi natur şi câteva pahare de vin roşu. De reţinut: consumul de muşchi de vită umplut cu creier nu vă va face nici mai musculoşi şi nici mai deştepţi, ci doar eventual puţin mai fericiţi… Poftă bună!
LoVită încălţată
Aria rurală Feleag-Sighişoara 